23 de întreprinderi silvice urmează să fie comasate într-o singură entitate, iar circa 193 de funcții ar putea fi reduse. Reorganizarea ar urma să genereze economii salariale estimate la 31,12 milioane de lei anual. Asta prevede proiectul de hotărâre a Guvernului privind reorganizarea întreprinderilor de stat din subordinea Agenției „Moldsilva”, elaborat de Ministerul Mediului. Potrivit […]
25 Sept. 2026, 16:29
// Categoria: // Autor: Grîu Tatiana

23 de întreprinderi silvice urmează să fie comasate într-o singură entitate, iar circa 193 de funcții ar putea fi reduse. Reorganizarea ar urma să genereze economii salariale estimate la 31,12 milioane de lei anual. Asta prevede proiectul de hotărâre a Guvernului privind reorganizarea întreprinderilor de stat din subordinea Agenției „Moldsilva”, elaborat de Ministerul Mediului.
Potrivit documentului, Î.S. „Întreprinderea pentru Silvicultură Chișinău” va absorbi celelalte 22 de întreprinderi, iar entitatea rezultată va fi redenumită Î.S. „Pădurile Moldovei”. Ulterior, după finalizarea fuziunii, aceasta urmează să fie transformată în S.A. „Pădurile Moldovei”, cu capital integral de stat. Statul va păstra integral acțiunile, iar Ministerul Mediului va exercita funcția de deținător al acestora. Fondul forestier proprietate publică nu va fi transferat în proprietatea societății și își va păstra regimul juridic de bun al statului.
Proiectul prevede că fuziunea trebuie finalizată în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a hotărârii. Drepturile și obligațiile tuturor întreprinderilor absorbite, inclusiv contractele, creanțele, datoriile, raporturile de muncă și eventualele litigii, vor trece la Î.S. „Pădurile Moldovei”. În același timp, ocoalele silvice și structurile teritoriale necesare vor fi păstrate, astfel încât activitățile de gestionare, pază și protecție a pădurilor să continue.
În primul semestru al anului 2026, cele 23 de întreprinderi aveau un efectiv mediu lunar de 3 602 salariați, dintre care aproximativ 709 activau în domeniul tehnic, economic și administrativ. Fondul de salarizare realizat în această perioadă a fost de 228,25 milioane de lei. Documentul identifică preliminar 193 de funcții care s-ar putea suprapune sau nu s-ar mai regăsi în noua structură. Acestea reprezintă aproximativ 5,4% din efectivul mediu, însă proiectul precizează că cifra nu înseamnă automat 193 de persoane care vor fi concediate. Numărul final va fi stabilit după aprobarea noii structuri organizatorice și a statului de personal.
Dacă toate cele 193 de funcții vor fi reduse, costul direct estimat al disponibilizărilor va fi de 7,78 milioane de lei, inclusiv salarii și contribuții sociale. Separat, întreprinderile au acumulat obligații de până la 29,56 milioane de lei pentru concedii nefolosite. Calculul autorilor proiectului arată că reducerea celor 193 de funcții ar aduce o economie salarială de aproximativ 2,59 milioane de lei pe lună, respectiv 31,12 milioane de lei pe an. Astfel, costul direct al disponibilizărilor ar putea fi recuperat în aproximativ trei luni. La aceste economii s-ar adăuga reducerea cheltuielilor generate de cele 23 de structuri de conducere. În prezent, remunerația consiliilor de administrație este estimată la 8,28 milioane de lei anual.
Reorganizarea vine însă într-un context financiar în care întreprinderile au și obligații importante. La 30 iunie 2026, datoriile totale ale celor 23 de întreprinderi erau de 139,87 milioane de lei, în timp ce creanțele constituiau 46,08 milioane de lei. Pe de altă parte, situația financiară s-a îmbunătățit în 2026. După o pierdere cumulată de 37,03 milioane de lei în 2024, cele 23 de întreprinderi au înregistrat în 2025 un rezultat financiar pozitiv de 7,89 milioane de lei, iar în primul semestru al acestui an rezultatul financiar cumulat a ajuns la 95,22 milioane de lei. Documentul menționează însă caracterul sezonier al activității silvice și rezultatele negative înregistrate anterior de unele întreprinderi.

27 Sept. 2026, 09:45
// Categoria: Actual // Autor: Ursu Victor
Lidl Marea Britanie a lansat o nouă gamă de produse din carne combinată cu proteină din mazăre, pe fondul interesului tot mai mare al consumatorilor pentru alimente bogate în proteine, potrivit IFE.
Noua gamă, denumită High Protein Meat, include carne tocată, chiftele, burgeri și cârnați. Retailerul susține că fiecare produs conține cu cel puțin 20% mai multe proteine decât varianta tradițională din carne.
Produsele sunt disponibile în magazinele Lidl din Marea Britanie din 18 septembrie, iar prețurile pornesc de la 1,99 lire sterline. Compania spune că noua gamă a fost concepută pentru consumatorii care vor să-și majoreze aportul de proteine fără să renunțe la preparatele obișnuite și fără costuri foarte mari.
Interesul pentru alimentația bogată în proteine a crescut puternic în ultimul an. Potrivit datelor citate de Lidl, căutările online pentru „mese bogate în proteine” au avansat cu peste 5.000%, iar pentru 51% dintre consumatori prețul rămâne principalul obstacol în adoptarea unei astfel de alimentații.
Printre produsele lansate se numără cârnații High Protein Cumberland Sausages, la 1,99 lire sterline, despre care Lidl afirmă că au cu până la 50% mai multe proteine decât produsele tradiționale similare.
Gama mai include High Protein Beef Mince cu 5% grăsime, la 4,79 lire sterline, High Protein Beef Mince cu 10% grăsime, la 3,99 lire, High Protein Quarter Pounders, la 2,99 lire, și High Protein Meatballs, la 2,79 lire sterline.
Cârnații High Protein Pork Sausages, comercializați la 1,99 lire sterline, au primit și aprobarea Good Housekeeping Institute în urma unui test de gust.
Richard Bourns, director comercial al Lidl Marea Britanie, spune că retailerul încearcă să răspundă simultan cererii pentru produse cu un conținut ridicat de proteine și nevoii consumatorilor de a păstra prețurile la un nivel accesibil.
„Cererea pentru produsele bogate în proteine crește rapid, însă prețul rămâne adesea principala barieră pentru cumpărători”, a declarat Bourns, precizând că noua gamă combină carnea britanică cu proteine vegetale.
Lansarea face parte și din strategia Lidl privind sănătatea și sustenabilitatea. Retailerul și-a propus ca până în 2030 proteinele de origine vegetală să reprezinte 25% din totalul ofertei sale de proteine.
Compania susține că introducerea proteinei din mazăre în produse din carne deja cunoscute le poate permite consumatorilor să crească ponderea proteinelor vegetale în alimentație fără schimbări majore în meniul zilnic.
Statul cere din nou bani de la moldoveni: dobânda pentru împrumuturi ajunge la 7,85%
Hormuzul „respiră” din nou! Fluxurile de petrol și GNL au urcat la maximul ultimelor șase luni
Motorina scapă de sub control și în America. Galonul a ajuns să coste 6,50 dolari
Căldura, mai scumpă în Chișinău: Termoelectrica cere o majorare de peste 82% pentru o gigacalorie