Problemele cu debitul Dunării s-ar putea rezolva abia în primele luni de toamnă. FOTO Facebook/ INHGA

Revenirea precipitațiilor în a doua jumătate a lunii august ar putea opri scăderea accelerată a Dunării, însă nu garantează că fluviul va ajunge imediat la debitul său obișnuit sau la nivelul necesar repornirii celor două reactoare de la Cernavodă. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă și expert în energie, a declarat, într-o conversație cu Ziare.com, că dacă ar ploua suficient până la sfârșitul lunii august, riscul repetării situației critice s-ar reduce în septembrie și octombrie, când temperaturile și consumul de apă scad, iar precipitațiile devin statistic mai favorabile.

Problema este că, dacă privim datele meteorologice din ultimii ani, primele luni de toamnă nu vin automat o creștere puternică a nivelului Dunării. Debitul mediu multianual la Baziaș coboară, de obicei, de la aproximativ 3.900 de metri cubi pe secundă în august la 3.800 în septembrie, iar în anii secetoși, fluviul poate rămâne mult sub aceste valori și după încheierea verii.

Oprirea celor două unități nucleare de la Cernavodă a transformat fiecare prognoză privind debitul Dunării într-un indicator esențial pentru funcționarea Sistemului Energetic Național. Amintim că Unitatea 1, cu o putere de aproximativ 706 MW, a fost deconectată de la rețea în dimineața zilei de 28 iulie, iar oprirea controlată a Unității 2 a început pe 13 august, după ce nivelul fluviului a continuat să scadă în pofida lucrărilor de dragare și a intervențiilor realizate pentru dirijarea apei către priza centralei. Împreună, cele două reactoare furnizează în mod obișnuit aproximativ 18–20% din producția națională de electricitate. Întrebat de jurnaliștii Ziare.com dacă este suficientă o creștere de câteva zile a debitului, dacă este nevoie de o stabilizare mai îndelungată sau dacă repornirea unităților poate fi așteptată abia din toamnă, Dumitru Chisăliță a declarat că ieșirea din actuala situație depinde de evoluția temperaturilor și de posibilitatea ca fluviul să recupereze o parte importantă din deficit până la sfârșitul lunii august.

„Acum, în mod normal, partea aceasta hidrologică, dacă este pe termen scurt, ținând seama de evoluția temperaturilor din perioada următoare, cumva este suficient să nu mai scadă atât de puternic. Dacă debitul Dunării și-ar reveni la un nivel mediu până la sfârșitul lunii august, așa cum se așteaptă, probabilitatea ca după aceea, în septembrie-octombrie, să mai scadă atât de mult este mai mică”, a explicat președintele Asociației Energia Inteligentă. Acesta a avertizat că acest scenariu indică o probabilitate mai bună de stabilizare, fără să permită stabilirea unei date certe la care Dunărea sau centrala nucleară vor reveni la situația anterioară crizei. „Nu este garantat, nu este o probabilitate de 100%, dar se poate ca după aceea să nu ne mai confruntăm cu o situație de genul celei cu care ne confruntăm acum, dintr-un motiv foarte simplu: se consumă mai puțină apă și, în același timp, încet-încet intrăm în momentul în care, pur și simplu, vor exista, statistic, natural, precipitații”, a adăugat expertul.

La începutul toamnei, temperaturile scad și evaporația scade, iar consumul de apă pentru irigații, răcire și alte activități scade. Astfel, dacă fluviul intră în această perioadă cu un debit deja refăcut parțial, probabilitatea unei scăderi către minimele extreme din august devine mai mică. Dar dacă deficitul rămâne foarte mare, va dura mai mult timp până debitul se va reface suficient.

La intrarea în România, în secțiunea Baziaș, debitul Dunării coborâse în această săptămână spre 1.370 de metri cubi pe secundă. Valoarea reprezintă aproximativ 35% din media multianuală a lunii august, de circa 3.900 de metri cubi pe secundă, ceea ce înseamnă un deficit de aproximativ 65% față de reperul istoric al perioadei, potrivit Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA). În prognoza hidrologică de la începutul verii, instituția estima pentru august 2026 un debit mediu de aproximativ 3.400 de metri cubi pe secundă și un minim lunar de 2.400 de metri cubi pe secundă la Baziaș. Evoluția reală a coborât mult sub acel minim orientativ, arătând și limitele prognozelor hidrologice realizate pe termen lung într-un an dominat de secetă și temperaturi extreme. INHGA preciza că aceste estimări trebuie actualizate prin prognozele de scurtă durată, pe baza situației hidrologice și meteorologice observate.

Dunărea ajunge în România după ce traversează sau delimitează zece state și colectează apă dintr-un bazin hidrografic care acoperă o mare parte din Europa Centrală și de Sud-Est. Pentru debitul măsurat la Baziaș și, ulterior, pentru nivelul apei la Cernavodă contează precipitațiile din Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația și Serbia, precum și cele din bazinele marilor afluenți, astfel că doar ploile din România nu vor reface de la sine debitele fluviului. Potrivit estimărilor ANM pentru săptămâna 17–24 august, se vor înregistra temperaturi peste cele normale în cea mai mare parte a țării, mai ales în regiunile vestice. Cantitățile de precipitații ar urma să fie apropiate de cele specifice perioadei la nivel național. Prognoza indică, așadar, o revenire către regimul pluviometric obișnuit al celei de-a doua jumătăți a lunii, fără un excedent generalizat care să promită recuperarea rapidă a deficitului acumulat.

Practic, după o secetă îndelungată, o săptămână normală din punct de vedere pluviometric poate încetini scăderea debitului sau poate produce o revenire modestă, fără să refacă imediat rezervele din sol, râuri și lacuri. La toate acestea se adaugă distribuția foarte neuniformă a ploilor de vară. August aduce frecvent averse torențiale care pot genera viituri rapide pe râurile mici și scurgeri de pe versanți, dar care au un efect limitat asupra unui fluviu de dimensiunea Dunării atunci când nu acoperă suprafețe mari. INHGA avertizează că asemenea fenomene episodice sunt caracteristice lunilor iulie și august și pot coexista cu un regim hidrologic lunar foarte scăzut.

Într-o lună august obișnuită cad în jur de 55 de litri de apă pe metrul pătrat, ținând cont de media perioadei 1991–2020. În august 2025, media națională a fost de 37,2 milimetri, cu 31,8% sub mediana climatologică, în timp ce, în aceeași perioadă, zona montană și o mare parte din Transilvania au primit peste 50 de milimetri, iar izolat, la munte, au fost depășite 100–125 de milimetri. În același timp, în cea mai mare parte a Munteniei și Dobrogei, în Delta Dunării și în sud-vestul Moldovei s-au înregistrat mai puțin de 10 milimetri, iar pe suprafețe extinse cantitățile au coborât sub 5 milimetri, toate acestea au cântărit în valoarea medie națională redusă. Contează mereu unde plouă și cât, astfel că o prognoză mai aproape de certitudine rămâne mai degrabă ancorată în datele meteorologice pentru septembrie-octombrie. „Există această probabilitate ca după aceea să nu ne mai confruntăm cu o situație de genul celei cu care ne confruntăm acum, dintr-un motiv foarte simplu: se consumă mai puțină apă și, în același timp, încet-încet intrăm în momentul în care, pur și simplu, vor exista, statistic, natural, precipitații”, a explicat Chisăliță pentru Ziare.com.

Cantitatea normală de precipitații este relativ apropiată în cele două luni. Din datele ANM rezultă pentru septembrie o mediană națională de aproximativ 57,8 milimetri în perioada de referință 1991–2020, doar puțin peste cea din august. Calculul pornește de la septembrie 2025, când media precipitațiilor a fost de 37,1 milimetri, cu 35,8% sub mediana climatologică. Evoluția de anul trecut arată că încheierea verii nu este suficientă pentru refacerea rapidă a fluviului, considerând că debitul Dunării la Baziaș a rămas cea mai mare parte a lunii între aproximativ 2.200 și 2.800 de metri cubi pe secundă, mult sub media multianuală de 3.800. Cu toate acestea, dacă recuperarea se produce spre lunile de toamnă, fluviul nu va mai ajunge la minimele care au oprit integral producția nucleară a României.