10331 citiri

Energia solară aproape egalează cărbunele și pe timp de noapte, în România. FOTO Pixabay

România reușește să traverseze criza energetică după oprirea completă a Centralei Nucleare de la Cernavodă, fără să se înregistreze dezechilibre majore în Sistemul Energetic Național. Contribuția decisivă a venit din partea energiei fotovoltaice. La orele 21:00-22:00 de joi, prosumatorii casnici sau privați au livrat în rețea aproape 700 MW. Această cantitate este comparabilă cu producția Reactorului 2 de la Cernavodă, oprit în aceeași zi, și doar puțin mai mică decât cea a termocentralelor pe cărbune.

Eugenia Gusilov, fondatoarea Romania Energy Center, unul dintre cele mai importante think tank-uri de energie din România, a explicat pentru Ziare.com că episodul actual subliniază necesitatea unor investiții accelerate în energie solară și în soluții de stocare. Potrivit acesteia, verile secetoase devin tot mai frecvente, iar România nu își poate permite să instaleze capacități eoliene și solare fără a le însoți de sisteme de acumulare.

„Este vorba, de fapt, despre o combinație între mai multe categorii. Pe de o parte, avem prosumatorii casnici, care își au rolul lor bine definit, dar există și prosumatorii companii, care dețin capacități mai mari de producție și stocare. De asemenea, sunt și proiectele industriale de stocare, care, datorită capacității lor superioare, au furnizat deja energie în rețea. Prin urmare, este vorba și despre instalațiile de stocare industriale, adică acele proiecte de investiții de mare capacitate ale companiilor, care livrează energie în rețea din propriile sisteme de stocare, iar eficiența și puterea acestora au putut fi deja observate în practică. Pentru a ne asigura securitatea energetică în anii următori, ar trebui să investim cât mai mult în energie solară, mai ales că verile devin tot mai secetoase și este posibil ca astfel de episoade să se repete. Lecția pe care trebuie să o învățăm din această experiență este că nu putem instala capacități eoliene și solare fără să oferim și soluții de stocare. În lipsa stocării, energia produsă în timpul zilei, în special cea solară, poate fi utilizată doar pe moment, iar dacă nu este consumată, se pierde, pentru că nu poate fi livrată în sistem în afara orelor de producție”, a transmis aceasta.

Mii de prosumatori casnici și privați au răspuns apelului lansat de autorități și de Guvernului de a sprijini sistemul energetic în orele de vârf. Unii au injectat energie în rețea, iar alții au consumat din propriile baterii, încărcate în timpul zilei, reducând astfel presiunea asupra rețelei.

Potrivit datelor Transelectrica, la ora de vârf a consumului, în jurul orei 21:00, injecțiile din baterii au atins 691 MW, reprezentând 14,2% din producția internă. Această contribuție a fost esențială pentru a compensa ieșirea din producție a fotovoltaicului, care scade odată cu apusul soarelui, și pentru a reduce dependența de importuri.

În ciuda opririi celor două reactoare, România a reușit să mențină stabilitatea sistemului joi seară. Consumul la ora de vârf (21:00–22:00) a fost de puțin peste 6.700 MW, cu 300 MW sub nivelul înregistrat miercuri, 12 august, în contextul scăderii temperaturilor caniculare.

Producția internă la aceeași oră a fost de aproape 4.900 MW, structura fiind următoarea:

• hidroenergia a contribuit cu 1.504 MW (30,8%),
• hidrocarburile cu 1.362 MW (27,9%),
• cărbunele cu 783 MW (16,0%),
• injecțiile din baterii cu 691 MW (14,2%),
• eolianul cu 483 MW (9,9%) și biomasa cu 60 MW (1,2%).

Diferența dintre consum și producția internă, de aproximativ 1.839 MW, a fost acoperită din importuri, care au reprezentat circa 27,4% din consumul total. România dispune de o capacitate transfrontalieră de import de 4.000 MW, iar eolianul a avut un aport în creștere, contribuind în orele de vârf cu 483 MW.